Publicitate

Casatoria

Publicitate

Casatoria, la romani, era o uniune intre barbat si femeie, o asociere pentru toata viata, o impartasire a dreptului civil si religios - nuptie suntcomunicatio maris et feminae, consortium omnis vitae, divini et humani iuris comunicatio ; era uniunea barbatului si a femeii ce implica o viata comuna - nuptia sive matrimonium este vire et mulieris conjuctio, individuam consuetudinem vitae contiens . Astazi, casatoria este definita ca uniunea liber consimtita dintre barbat si femeie, incheiata in concordanta cu dispozitiile legale, in scopul intemeierii unei familii si reglementata de normele imperative ale legii . Romanii au cunoscut mai multe feluri de casatorie corespondente intr-o anumita masura epocilor de drept care s-au succedat si totodata au coexistat unele cu altele. Astfel, casatoria cu manus, adica cu puterea maritala a barbatului exercitata asupra ei, femeia parasea familia de origine rupand astfel legaturile agnatice cu acestea, si intra in familia sotului dobandind in noua familie drepturi noi, respectiv dreptul de succesiune si dreptul la rudenia civila, agnatiunea. În aceasta conditie ea nu putea fi emancipata si nici data in adoptiune . Casatoria fara manus era casatoria specifica dreptului clasic cu toate ca ea coexista si cu casatoria cu manus, care era oricum mai rara in aceasta epoca. Era o casatorie mai simpla si cu toate controversele ce au existat asupra ei, se pare ca ea exista inca din epoca veche, mai ales ca era mentionata de catre Legea celor XII Table, fiindca probabil era folosita de plebei. Prin casatoria fara manus, adica fara puterea barbatului exercitata asupra femeii, aceasta ramanea in familia de origine avand doua pozitii dupa cum era cazul: prima, era sui iuris aflandu-se sub tutela perpetua a agnatilor, a doua, era alieni iuris, gasindu-se astfel sub patria potestas a lui pater familias. Aceasta era si ea o iustae nuptie, iustum matrimonium chiar daca barbatul nu avea autoritate asupra ei.

Publicitate
Sesizeaza neregula