Publicitate

Desenele animate, film de animatie

Publicitate


Ca peste tot in lume, filmul romanesc de animatie s-a nascut prin dezvoltarea graficii jurnalistice, din tendinta fireasca a acesteia de a-si depasi limitele prin animarea imaginilor. Toti marii creatorii de filme de animatie din Romania provin din randul caricaturistilor, grafica jurnalistica reprezentand prima scoala la care s-au format animatorii romani.
Cei mai multi au fost influentati de idealul estetic al studiourilor americane si franceze, "furand meserie" de multe ori in urma vizionarilor productiilor acestora la cinematograf.
Perioada de pionierat (1920 - 1948) Activitatea de inceput a animatiei romanesti s-a dezvoltat in conditii materiale cu totul improprii, pur artizanale, spre deosebire de situatia occidentala, unde exista o adevarata industrie a productiei de pelicule de desene animate. Acest fapt precum si lipsa distributiei, concurenta la pret neloial a animatiilor straine, lipsa de personal, aparitia sonorului, au dus la o relativa marginalizare si apoi disparitie a peliculelor de desene animate autohtone in anii '30. Cel mai prolific desenator a fost Aurel Petrescu, avand la activ 11 desene animate confirmate de presa vremii si peste 70 de alte animatii, majoritatea reclame. A avut curajul sa continue productia si in epoca sonorului, probabil copiind pistele filmelor straine. Haplea Primul desen animat pastrat in arhiva nationala se numeste Haplea si a fost creat de catre Marin Iorda in 1927, dupa personajul similar din caricaturile sale. Dificultatile ivite in timpul si dupa realizarea acestuia l-au facut pe Iorda sa renunte la o continuare. A mai realizat, in 1936, doar niste diagrame animate pentru filmul profesorului Dimitrie Gusti, prezentat la pavilionul romanesc al Expozitiei internationale de la Paris din anul urmator. Încercarile de animatie au revenit cu timiditate abia dupa 1939: "Romania etnografica", film terminat, dar needitat (fara montaj) al caricaturistului Dem Caricaturistul - pe atunci - Ion Popescu-Gopo a realizat niste proiecte in 1939, nefinalizate datorita lipsei de sprijin din partea statului "Cei trei muschetari", proiect al caricaturistului Gion, in anul 1943 "Patania lui Ion (poveste trista, dar adevarata)" in regia lui Jean Moraru, acesta avand si cateva incercari anterioare, toate lipsite de succes În aceasta perioada de inceputuri, s-au gasit destui critici gata sa evalueze productiile autohtone prin comparatie cu cele occidentale. Cu toate acestea, publicul larg precum si o serie de personalitati si intelectuali de prestigiu au incurajat creatorii romani si au sustinut dezvoltarea acestei ramuri a celei de-a saptea arte. Îi amintim pe Ion Marin Sadoveanu ("Desenuri animate" in Rampa - 1930), Camil Petrescu ("Despre absurd" in Facla - 1932), Dumitru Ion Suchianu ("Curs de cinematograf" - 1931), Ion Cantacuzino ("Uzina de basme" - 1935), George Calinescu ("Între poezie si feerie" in Adevarul literar si artistic - 1936), la care se adauga multi altii.

Perioada Studioului Bucuresti (1949 - 1964)

Perioada desenelor animate realizate intre 1949 si 1964 sta sub umbra personalitatii lui Ion Popescu-Gopo. Dupa incercarea din 1946 a lui Jean Moraru, abia in 1949, alaturi de tatal sau si Matty Aslan, Gopo scoate scurt-metrajul de animatie Punguta cu doi bani. Din 1950, desenele animate au fost produse in cadrul Studioului Cinematografic Bucuresti. Primele erau zoomorfe si constituiau fabule educative in spiritul epocii. În 1951 Gopo produce un alt desen animat: Ratoiul neascultator. Urmeaza, in regia aceluiasi, Albina si porumbelul, apoi: Doi iepurasi (1952) Marinica (1953) O musca cu bani (1954) Surubul lui Marinica si Ariciul rautacios (1955) Galateea (1957) Creatiile care l-au consacrat au fost insa cele cu Omuletul, realizate aceasta perioada: Scurta istorie (1957) Sapte arte (1958) Homo sapiens (1960) Allo! Hallo! (1962). Acestea i-au adus lui Gopo numeroase premii si aprecieri internationale.

Perioada Animafilm (1964 - 1989)

Moartea lui Gopo, in 1989, a insemnat si sfarsitul animatiei romanesti clasice. Devenit intre timp societate pe actiuni si fiind lipsit de sprijin din partea statului, Animafilm a decazut treptat, fiind la un pas de faliment. În ultimii unsprezece ani, au fost realizate 15 filme de animatie (doar doua au fost creatie propriu-zisa). Totusi, cu o cifra de afaceri de 110.000 RON, studioul a avut in 2004 un profit de 24.800 RON, datorita unui film de doar cinci minute, "Un alt fel de Love Story", in care Miaunel si Balanel fac educatie sexuala. Actual, studioul primeste doar comenzi de la diverse firme sau fundatii care vor sa-si transmita mesajele educative prin imagine. Datorita faptului ca aceste creatii sunt difuzate in circuit inchis, nu au parte de prea multa publicitate. Cu toate acestea, in strainatate, filmele produse la Animafilm inca se mai editeaza pe casete video (VHS) si DVD. Cele mai cunoscute titluri ar fi "Peripetiile lui Ionut", "Vreau sa stiu", "Uimitoarele aventuri ale muschetarilor", "Robinson Crusoe". Acestea au beneficiat de dublaje facute in tara, in franceza, engleza si spaniola, sau de unele profesioniste, uneori chiar in sistem surround (5.1 canale), in strainatate (cum e cazul "Il trë moschettieri", in Italia). În Romania, mai exista studiouri particulere de animatie, care lucreaza cu tehnica moderna si cu animatori autohtoni. Dupa declinul Animafilm animatorii ramasi fara serviciu au fost recrutati de companii cu capital spaniol sau francez. Dar majoritatea filmelor produse sunt de conceptie straina, pentru export. În 2004 a aparut un desen animat numit "Boborul". Autorul filmului este unul dintre cei mai talentati artisti din generatia de mijloc, care a avut creatii si in cadrul Animafilm: Radu Igazsag care, de altfel, semneaza si scenariul. Dupa ne sugereaza titlul, el se inspira din proza marelui Caragiale, rememorand cele 15 ore ale Republicii de la Ploiesti din 1870. De fapt, filmul este o combinatie intre jocul de actori si animatie. În rolul lui nenea Iancu, joaca Victor Rebengiuc. Filmul lui Radu Igazsag (produs de Fundatia Arte Vizuale si finantat de Centrul National al Cinematografiei) este o adevarata bijuterie, ce dureaza doar 9 minute.


Sursa: cuvant cenzurat.portalroman.com



Publicitate
Sesizeaza neregula