Publicitate

Gregor Mendel

Publicitate


Gregor Mendel in anul 1865, calugar la manastirea din Brno si profesor de stiinte naturale si matematica la liceul din acelasi oras, comunica rezultatele obtinute de el in urma experientelor de hibridare a diferitelor soiuri de mazare.Gregor Mendel formuleaza acelesi conluzii generale ca si Ch.Naudin, insa in mod mult mai clar, datorita unei metode noi de cercetare pe care o foloseste atat in organizarea si conducerea experientelor, cat si in analiza, interpretarea si valorificarea rezutatelor obisnuite.
In experientele sale, utilizeaza la incrucisare diferite soiuri de mazare, deosebite intre ele printr-un nr. mic de carctere , ceea ce i-a permis sa urmareasca cu mai multa exactitate comportamntul fiecarui caracter in pocesul de transmitere ereditara.
Metoda de cercetare folosita de Gregor Mendel i-a permis sa scoata in evidenta unele aspecte statistice importante ale rezultatelor obtinute, sa intuiasca legitatiile transmiterii caracterelor si chiar sa formuleze unele ipoteze cu privire la procesele celulare care explica mecanismul transmiterii, cu toate ca in acea perioada cunostintele despre celula erau neinsemnate.

Gregor Mendel utilizeaza in experientele sale un material de cercetare verificat si studiat in mod temeinic, precum si un numar foarte mare de indivizi pe care ii urmareste timp de 5-6 generatii. Rezultatele obtinute in aceste experimente i-au permis lui Gregor Mendel sa formuleze unele particularitati ale modului de transmitere a caracterelor, cunoscute, in general, sub denumirea de legile mendeliene ale ereditatii.

Aceste legi sunt urmatoarele:

- legea uniormitatii hibrizilor in prima generatie;

- legea segregarii sau disjunctiei intr-un rapotr determinant la hibrizii din generatia a doua;

- legea liberei combinari a factorilor ereditari si a transmiterii independente a caracterelor.

Eperientele hibridologice care au servit la demonstrarea si enunterea acestot trei legi mendeliene ale ereditatii s-au bazat pe analiza unei singure perechi de caractere alelomorfe (monohibridare) sau pe anliza a doua perechi de caractere alelomorfe (dihibridare). In experientele sale de monohibridare, Gregor Mendel a urmarit fie culoarea boabelor de mazare, fie aspectul cortexului, fiee culoarea florilor s.a.m.d.

Pentru a putea studia trasmiterea in descendenta a culorii boabelor, Gregor Mendel a folosit la incrucisare doua soiuri de mazare – un sai cu boabe galbene si un sai co boabe verzi. Inainte de hibridare, fiecare dintre cele doua soiuri de mazare a fost verificat prin

autofecundare repetata timp de 5-6 generatii, pentru a se putea preciza cu exactitate daca cele doua caractere aleomorfe (culoare galbna si culoare verde) se transmit cu fidelitate in descendenta.

Utilizand polenizarea incrucisata a celor doua soiuri de mazare, Gregor Mendel conatat ca toti hibrizii din prima generatie aveau toti hibrizii numai de culoare galbena. Deci hibrizii F1 au manifestat fenotipie numai o singura culoare prezenta la genitori, pe care Gregor Mendel o considera dominanta. Culoarea verde, prezenta in generatia parentala si care nu manifesta fenotip la hibrizii F1, Gregor Mendel constata ca in generatia a doua se obtin atat hibrizi cu boabe galbene cat si hibrizi cu boabe verzi. Prelucrarea stilistica a rezultatelor obtinute duce la concluzia ca din totalul boabelor (8023) produse de hibrizii F2, aproximativ ľ (6022) erau galbene si Ľ (2001) erau verzi.


Sursa: cuvant cenzurat.ziuaveche.ro



Publicitate
Sesizeaza neregula