Publicitate

Istoria vinului

Publicitate


Cresterea vitei de vie si vinificatia pe teritoriul actual al Moldovei a inceput acum 4—5 mii ani in urma, cand Dacii au descoperit producerea vinului din struguri. Vinificatia s-a intensificat odata cu colonistii greci care au ajuns pe coasta Marii Negre catre sfarsitul secolului 3 i. e. n., aducand cu ei propriile traditii de producere a vinului pe care le-au impartasit cu localnicii. Catre anul 100 al erei noastre, in timpurile prospere ale dominatiei Imperiului Roman pe acest teritoriu, vinificatia a s-a raspandit si mai mult.
Odata cu crearea statului moldovenesc feudal in secolul 14, viticultura s-a dezvoltat mai rapid. Ea a atins apogeul in secolul 15, in timpul domnirii lui Ştefan cel Mare, care a ordonat sa se importe soiuri noi de vita de vie si a stimulat productia vinurilor de calitate, infiintand postul de Paharnic, in obligatiunile caruia intra supravegherea podgoriilor si vinificatorilor pentru asigurarea productiei vinului de calitate inalta. În timpul domniei lui Ştefan Voda vinificatia a fost stimulata suplimentar prin marirea zonelor de cultivare a vitei de vie, ameliorarea tehnologiei si crearea cramelor.
La inceputul secolului 16, Moldova a cazut vasala Imperiului Otoman, care a interzis vinificatia. Astfel, timp de urmatorii 300 de ani vinificatia a suferit un declin dramatic. Totusi, in cele din urma mostenirea vinului s-a renascut dupa Tratatul de Pace de la Bucuresti din 1812, cand regiunea a fost anexata la Imperiul Rus. Nobilimea rusa a procurat vinariile existente si a inceput sa cultive in preponderenta soiurile locale precum Rara Neagra, Plavai, Galbena, Zghiharda, Batuta Neagra, Feteasca Alba, Feteasca Neagra si altele. În jumatatea a doua a secolului 19, in Basarabia au fost invitati vinificatori si importate soiuri franceze de vita de vie. Acestul fapt se datoreaza multitudinea de soiuri nobile de vita de vie existente in Moldova. Tot in aceasta perioada zonele vinicole din Moldova precum Purcari au obtinut renume la nivel international. Industria vinului prospera in continuare si catre 1837 Moldova producea peste 10 milioane de litri pe an.

Din pacate catre sfarsitul secolului 19, vinificatia moldoveneasca a avut din nou de suferit din cauza epidemiei de filoxera care a distrus multe podgorii. Totusi, catre anul 1906 plantatiile de vita de vie au fost readuse la starea normala prin plantarea soiurilor altoite, iar catre anul 1914 pe teritoriul Basarabiei se aflau cele mai multe plantatii de vita de vie din Imperiul Rus.

Evenimentele din I si al II-lea razboi mondial s-au rasfrant negativ asupra plantatiilor de vita de vie din regiune; multe au fost distruse si vinificatia a stagnat. Doar dupa sfarsitul Razboiului II mondial podgoriile moldovenesti au inceput sa-si revina. Şi intr-adevar si-au revenit, gratie unei campanii de amploare de rasadire a vitei de vie in anii 50. Catre 1960 suprafata totala cultivata cu vita de vie constituia 220 mii hectare. În urmatorii 20 de ani Moldova a fost republica cu cea mai mare productie de vin din intreaga Uniune. Fiecare a doua sticla de vin si fiecare a treia sticla de vin spumant erau produse in Moldova. La mijlocul anilor 80 industria vinicola moldoveneasca a fost lovita din nou, de data aceasta prin campania de interdictie a alcoolului promovata de secretarul PC URSS Mihail Gorbaciov. Podgoriile au fost defrisate in masa, iar vinurile au fost distruse. Aceasta campanie a fost o tragedie nationala pentru Moldova.

Dupa declararea independentei de la Uniunea Sovietica in 1991, industria vinului si-a inceput drumul greu si anevoios de insanatosire. Catre mijlocul anilor 90 vinariile au fost privatizate, iar proprietarii noi au inceput sa faca investitii in echipament modern. Investitii considerabile in plantatiile vitei de vie s-au facut in perioada 2000—2005, cand multe vinarii au decis sa planteze cloni europeni ai soiurilor populare. Deasemenea, in aceasta perioada au fost create multe pepiniere viticole, care comercializau material saditor local in combinatie cu cel european.

În ultimii ani industria continua sa avanseze si sa progreseze. Multe vinarii au inceput sa coopereze cu vinificatorii din marile tari producatoare de vinuri precum Italia, Franta, Australia si Noua Zelanda. Ei lucreaza cot la cot cu producatorii autohtoni, transferand cunostintele lor despre practicile moderne de vinificatie, inclusiv procedeele de producere a vinurilor tinere, cu aroma de fructe, care au devenit atat de populare in toata lumea. Vinificatorii moldoveni au insusit rapid aceste practici, combinandu-le cu stilurile traditionale de vin pentru a produce vinuri caracteristice Moldovei si arealului ei.

Astazi, poti gasi vinurile moldovenesti in multe tari ale Europei, Americii de Nord si Asiei, pe langa pietele traditionale a vinurilor moldovenesti ca Rusia si alte republici ex-sovietice, care istoric au consumat mai mult de 90% a tuturor vinurilor moldovenesti exportate. Embargoul temporar impus de Rusia pentru vinurile moldovenesti in perioada 2006—2007 a avut un impact dramatic asupra industriei vinului, rezultand in pierderi de milioane de dolari. Însa, acest eveniment a servit drept un imbold pentru relansarea productiei vinurilor de calitate, modernizarea industriei si diversificarea pietelor de desfacere, care s-au materlializat prin investitii in plantatiile de vita de vie, echipament si procese tehnologice de vinificatie. Îndata ce aceste investitii vor dea «roada», vinurile moldovenesti au sansa sa devina disponibile mai multor consumatori din lume atat pe pietele traditionale vechi, cat si pe cele noi.


Sursa: cuvant cenzurat.wine.md



Publicitate
Sesizeaza neregula