Publicitate

Managementul schimbarii organizationale

Publicitate

Managementul schimbarii.

Alaturi de cultura organizatorica, schimbarea reprezinta factorul cu cel mai mare impact asupra functiilor de planificare si organizare ale managementului.

"Nu exista nici un dubiu ca functia managementului informatiei va fi intr-o crestere permanenta in organizatiile de toate tipurile iar problemele esentiale in implementarea noilor sisteme vor continua sa fie managementul, organizarea si oamenii, mai mult decat tehnologia", arata T.D. Wilson, specialist englez in managementul informatiei.

A scrie despre viitor este o ocupatie periculoasa. Predictiile pot fi ridicole, gresite sau bune si acest lucru poate fi constatat atunci cand a fost atins acel moment din viitor. Viitorul este intotdeauna un taram necunoscut. Nu putem sti ce se va intampla maine, cu atat mai putin peste un an sau zece. Ca previziunile pot fi ridicole demonstreaza urmatorul exemplu. Cineva arata in anii 50 ca la sfarsitul secolului bibliotecile mobile vor fi inlocuite de elicoptere sofisticate. Ideea este acum absurda. Şi totusi in acel moment cine ar fi putut prezice posibilitatile Internetului si Web-ului? Chiar si in prezent, poate fi cineva sigur ca altceva mai sofisticat nu va inlocui Internetul? Sau ca bibliotecile si serviciile informationale vor fi inlocuite de sisteme pentru difuzarea informatiei, cunostintelor sau jocurilor care pot fi accesate direct de catre orice muncitor, cercetator sau profesor?

Chiar daca viitorul este necunoscut trebuie sa ne gandim la el, trebuie sa facem planuri. Şi chiar daca obiectivele cuprinse in planuri nu sunt atinse iar caile de realizare sunt uneori gresite, acestea sunt utile pentru ca prin ele se incearca un anumit control asupra evenimentelor.

Tendinte privind structura organizatorica si comportamentul

Pornind de la argumentul ca definitia prezentata are in vedere organizatiile asa cum le stim acum, managementul informatiei este clar o functie organizationala. Oricum in prezent toate organizatiile cunosc un grad ridicat de schimbare.

Poate cea mai importanta schimbare este extinderea pietei globale. Organizatiile nu mai pot activa pe o piata locala, ele trebuie sa se orienteze catre alte zone din interiorul tarii sau spre alte tari, trebuie sa caute piete largi de produse si servicii oriunde se afla acestea.

Tehnologia informatiei sprijina globalizarea pietei, in primul rand prin faptul ca permite unitatea organizationala (in interior si cu centrul) si in al doilea rand permite ca afacerile sa se realizeze prin intermediul ei. Aceasta tendinta conduce la afaceri electronice care pot influenta chiar organizatiile mici.

Iata, de exemplu, ce spune patronul unei mici firme din Pasadena, California, care vinde sosuri: "Dupa doi ani pe Net, firma este profitabila, obtinand 75 000 dolari pe an prin comenzi pe Web. Daca la inceput ne-am gandit numai la piata interna, acum 15-20% sunt clienti straini in special din Canada, Australia si Marea Britanie. În urma cu o luna am fost contactati de 15 oameni de afaceri din Japonia. Fara un site pe Web, piata noastra s-ar fi restrans la zona orasului Pasadena, acum oameni din lumea intreaga ne cunosc".

Patronul atrage atentia si asupra importantei managementului informatiei spunand ca nu este deloc simplu sa dezvolti un site pe Web, acesta este chiar un exercitiu de managementul informatiei. Cu alte cuvinte managementul informatiei este la fel de important in comertul electronic ca si in cel traditional.

O alta dezvoltare in organizatie, din ce in ce mai vizibila in ultimul timp, este aparitia unor structuri tot mai aplatizate in care angajatii capata puteri sporite. Autori precum Handy si Peters abordeaza aceasta problema.

Handy arata ca noi tipuri de organizatii incep sa apara: "Aparitia noilor tipuri de organizatii a devenit o schimbare perceptibila despre care se vorbeste tot mai mult. Organizatiile vor fi percepute ca fragmente gigantice de inginerie cu mari colective umane intersanjabile. Astazi se discuta tot mai mult de cultura si retele, echipe si coalitii, influenta si putere, chiar mai mult decat control sau leadership."

Peters se concentreaza, de asemenea, pe echipe, leadership si retele. El recomanda constituirea echipelor care se autoconduc, ca forma de baza pentru noile organizatii: "Echipele care se autoconduc ar trebui sa devina baza structurii organizationale." În Liberation Management, acelasi autor comenteaza aparitia organizatiilor de tip retea: "Datorita tehnologiei informatiei organizatia de tip retea poate colabora cu furnizori de toate tipurile si de oriunde, astfel ca termeni precum mic, mare, scara, putere capata noi sensuri".

Autorii acorda un rol cheie liderului: "leadership-ul trebuie sa fie nelipsit in organizatie. Fiecare trebuie sa inceapa sa gandeasca si sa actioneze ca un lider." Acelasi Peters subliniaza anumite calitati ale liderului: "Liderii cu succes in afaceri vor fi cei care au cea mai mare flexibilitate in gandire".

Handy si Peters nu sunt singurii astazi care intrevad aparitia noilor forme de organizatii. Se poate spune ca organizatiile de tip retea, distributia globala, constituirea echipelor care se autoconduc, cultura puterii, leadership-ul distribuit vor deveni noi paradigme ale structurii organizationale. Cei mai multi autori trateaza managementul firmei, dar au inceput sa apara lucrari de management si in domeniul sectorului public, in institutiile educationale si organizatiile voluntare care abordeaza astfel de concepte.

Este adevarat ca birocratismul persista si probabil va mai persista mult timp, poate chiar si in noile forme organizatorice, totusi dinamica schimbarilor din societate in general si din organizatii in particular poate sa duca la disparitia acestui fenomen negativ.

Publicitate
Sesizeaza neregula