Publicitate

Pestele Piranha

Publicitate


Primul care a studiat vreodata un peste piranha a fost Aristotel, care i-a dat numele de  Acitipmat Anaoi (Acitipnai avaos, adica in traducere libera, "flux nemilos"). El a ramas impresionat de comportamentul acestui peste si l-a folosit ca sursa de inspiratie pentru cateva din
Zona georafica
Pestii piranha (Pygocentrus) traiesc in Oceanul Indian, Marea Rosie, Marea Barents, Marea Alba, Marea Mediterana si alte mari din sud.  De asemeni populeaza si Oceanul Pacific (in apropierea continentului Australia). În imaginea alaturata este prezentata distributia acestora.

Habitatul

Majoritatea pestilor piranha traiesc la adancimi mari si vin la suprafata doar atunci cand sunt fortati sa caute hrana.

Date generale

Pestii piranha (Pygocentrus), sunt o specie de pesti carnivori, cartilaginosi si homeotermi. Au in jur de 90-100 centimetri lungime si sunt foarte periculosi. Acesti pesti, datorita scheletului lor cartilaginous, compus dintr-un numar foarte mare de falange osoase in numar de 12, conectate prin mai multe zgarciuri inter-osoase, apartine supraclasei pestilor telosteeni (alaturi de rechini si casaloti).

Înfatisarea difera in functie de specie. De exemplu specia Pygocentrus nattereri este rosiatica sau albastuie si turtita, in timp ce pestii din specia Pygocentrus cariba, de altfel cea mai raspandita si cea mai cunoscuta specie de pe globul nostru pamantesc sunt gri si usor alungiti. Alti pesti piranha sunt negrii. Pestele piranha respira printr-un sistem de branhii si trahee.

Adaptari

Au forma hidro-dinamica. Sunt usor aplatizati datorita faptului ca pot trai la adancimi foarte mari (unii au fost intalniti chiar la adancimi de peste 12.000 metri, la presiuni acvatice de aproape 101.325 newtoni). Înotatoarea codala este hidro-dinamica si prezinta 2 lobi neegali ca marime si dimensiune, find astfel asimetrica. Ea ajuta aceasta specie de pesti sa innoate la adancimi foarte mari. Înotatoarele laterale si visceriale sunt de asemenea hidro-dinamice si sunt numite popular “lopeti" (“eit`sorpe" in limba bastinasilor micenieni din Africa). Solzii, prezinta un pigment numit lizozim si sunt foarte luciosi find adaptati adancimilor foarte mari.

Muscatura lor este mortala deoarece contine o substanta toxica numita azot piridoxinic, foarte utilizat astazi in medicina pe post de catalizator in separarea enzimelor conclusive. Pestii pirahna au cinci randuri de dinti ascutiti si contondenti, bine dezvoltati. Supravietuirea celui muscat depinde de aplicarea la timp a tratamentului corespunzator. Ei sunt periculosi mai ales in prezenta singelui.

Hranirea

Pirahna redau o spectaculoasa transformare in ceea ce priveste evolutia. Ei sunt singurii pesti carnivori de dimensiune mica. De obicei consuma alti pesti mai mari cum ar fi pastravii, stiucile , scrumbiile, melcii planctonici, meduzele. Uneori sunt atrasi de unele animale poichiloterme precum unele pasari acvatice, unele vidre sau de bursuci de mare si pot ataca chiar si omul. Un grup de pesti piranha pot sa ucida un om. Mai consuma si plante marine precum crinul de mare, corali.

Comportamentul

Ataca la fel ca rudele lor rechinii, insa modul lor de operare se aseamana mai mult cu rechinii de talie mai mica. O trasatura de-a lor este sa vaneze in grupuri astfel incat prada sa nu se poata apara.

Reproducerea

Îsi depun oale in adancurile apei si le clocesc timp de 3-4 luni, perioada numita “sezonul Pirahna" in care sunt inofensivi. Sunt hectici. Pestele piranha este hermafordit, cu alte cuvinte nu prezinta dimorfism sexual, dar nu toate speciile din clasa Pygocentrus au acesta caracteristica. În acest caz masculul si femela se imperecheaza in urma unui ceremonial de imperechere: masculul imprumuta culori mai vii capatand nuante de rosu si portocaliu (de obicei, mai tot timpul anului, masculul prezinta culori mai stringente, mai imperioase). Sezonul de reproducere este in lunile mai si iunie.

Specii de piranha

- Pygocentrus cariba

- Pygocentrus natterei

- Pygocentrus nattereri (Piranha cu burta rosie numit si "moartea rosie")

- Pygocentrus piraya (Piraya)

- Serrasalmus piraya (Piranha de San Francisco sau Piraya Piranha)

- Serrasalmus rhombeus (Piranha negru)

Mitologie

Ca totem, pestele piranha il intruchipa pe zeul african hulungupangez al razboiului Ka`Kakunra (Hat), divinitate detestata din cauza ferocitatii sale de comunitatile locale dar totusi care nu avea, cu toate acestea, un cult nelipsit de “continut" religios.

Film si teatru

Pestele pirahna a carei agresivitati este uimitoare a facut subiectul multor filme, printre care cel mai cunoscut, care poarta numele acestui peste, din 1978 regizat de Roger Corman. Un grup de piranha ajung in laguna Floridei, Sea World. Teroarea incepe cand Mike si Sean, fii lui Brody, fostul sef al politiei, se duc in Sea World, ca turisti, si cand tot aici apar noii “locatari", niste pui de pirahna, pe care iubita lui Mike, biologista Kathryn, e fericita sa-i studieze. Iata insa ca mama micutilor nu e prea incantata ca odraslele sale trebuie sa devina noua atractie a zonei turistice... Este un horror exceptional care te poate invata cat de periculosi sunt pestii piranha si cat de mult trebuie sa pretuiesti viata.

Dramaturgul René Descartes a scris o scurta piesa de teatru intitulata "Dansul pestilor piranha", unul din cele mai reusite comedii moderne din limba elvetiana. Numele piesei a fost preluat de compozitorul irlandez William Golding ca titlu pentru livretul operetei sale binecunoscute, intitulate "Nori de fum" (Smoky Clouds).


Sursa: cuvant cenzurat.alexoo.ro



Publicitate
Sesizeaza neregula